Nō (sau noh) (能 nō sau 能楽 nōgaku) este o formă de teatru tradițional japonez. Teatrul nō a păstrat cea ce s-a pierdut la majoritatea formelor de teatru modern în Japonia: originea în ritual, reflectând o viziune existențială în esență budistă. Actorii sunt sacerdotali, jucând rolul lor de intermediari între lumea zeilor și cea a oamenilor. Scena este decorată minimalist, cei ce apar pe ea fiind instrumentaliștii, care sunt îmbrăcați sombru, corul de 6-8 persoane, actorul secundar (numit waki), deseori costumat ca preot și la final, actorul principal (numit shite), îmbrăcat în costum.