Această păpușă kokeshi se numește Miyako Bijin (都美人), miyako însemnând capitală, iar bijin, femeie frumoasă, așadar, „Frumoasa din capitală“. Sintagma face referire la perioada Heian (794–1185), denumită astfel după vechea capitală niponă, Heian-kyō, actualul oraș Kyōto. Această epocă este considerată apogeul Curții Imperiale japoneze, vestită pentru creațiile sale artistice, în special literare.
Frumusețea era un aspect foarte important în Heian, căci ea reprezenta una dintre caracteristicile omului bun. Aristocrații japonezi, bărbați sau femei, își pudrau fețele și își înnegreau dinții (tradiție numită ohaguro). În Kyōto, idealul masculin de frumusețe presupunea o mustață abia întrezărită și un cioc îngrijit, iar cel feminin presupunea ca gurile femeilor să fie mici și roșii, în vreme ce sprâncenele să fie pensate sau rase complet și desenate apoi pe frunte. Părul trebuia să fie strălucitor, negru și lung. Veșmintele, după cum se poata vedea și la această păpușă, jucau un rol foarte important. Robele femeilor de la Curte erau complexe, având douăsprezece straturi de material (jūnihitoe), număr ce varia însă în funcție de model. Hainele erau alese în funcție de ocazie, dar caracteristice perioadei Heian sunt combinațiile de culori și modele florale reprezentative pentru un anotimp sau o lună anume din an.
