Bucătărie

Modelul acestei farfurii este foarte popular in Japonia si se regaseste si pe boluri, cesti, cupe etc. Se numeste sendan tokusa (千段十草), tradus literal „o mie de niveluri, zece fire de iarba“, cu trimitere la multitudinea de linii care alcatuiesc modelul, intrerupte in nenumarate puncte.

Această farfurie este din porțelan și este produsă în zona Mino din prefectura Gifu, Japonia. Tehnica de ceramică și porțelan specifică acestei regiuni se numește Mino-yaki și este cea mai cunoscută în Japonia. Peste 60% din producția niponă de ceramică și porțelan provine din această regiune, al cărei sol este bogat în argilă, fier și alte elemente necesare olăritului. Zona Mino are o tradiție de olărit deosebit de lungă. Fragmente de ceramică datând din secolul VII e.n. au fost descoperite în regiune, iar numele Mino asociat cu olăritul apare în sursele istorice încă din anul 905. În 1988, guvernul japonez a desemnat arta Mino-yaki „tradiție/comoară națională“. Denumirea farfuriei este beni (紅), ceea ce înseamnă „roșu“, însă acest termen nu este utilizat aproape niciodată în limbajul modern, fiind considerat un arhaism. Deși are același înțeles ca aka (roșu), cea mai corectă traducere a cuvântului ar fi „purpuriu“ și, preucm corespondentul său din limba română, este folosit cu precădere în textele literare sau tehnice. Yuzu ( 柚子) este un citric japonez, asemănător grepfrutului. Numele acestei farfurii face trimitere la textura citricului, suprafața platoului ducându-ne cu gândul la coaja de yuzu.