Carte

He is a brilliant maths professor with a peculiar problem - ever since a traumatic head injury seventeen years ago, he has lived with only eighty minutes of short-term memory. She is a sensitive but astute young housekeeper who is entrusted to take care of him. Each morning, as the Professor and the Housekeeper are reintroduced to one another, a strange, beautiful relationship blossoms between them. The Professor may not remember what he had for breakfast, but his mind is still alive with elegant equations from the past. He devises clever maths riddles - based on her shoe size or her birthday - and the numbers reveal a sheltering and poetic world to both the Housekeeper and her ten-year-old son. With each new equation, the three lost souls forge an affection more mysterious than imaginary numbers, and a bond that runs deeper than memory.

Ogata Shingo is growing old, and his memory is failing him. At night he hears only the sound of death in the distant rumble from the mountain. The relationships which have previously defined his life - with his son, his wife, and his attractive daughter-in-law - are dissolving, and Shingo is caught between love and destruction. Lyrical and precise, The Sound of the Mountain explores in immaculately crafted prose the changing roles of love and the truth we face in ageing.

Atinsă de o boală ciudată, frumoasa Ineko ajunge în azilul psihiatric din Ikuta, iar celor dragi, mamei și iubitului ei, nu le rămâne decât să trăiască tortura de a nu ști dacă au acționat spre binele tinerei. Va putea dragostea lui Hisano să o salveze de consecințele traumei care i-a afectat spiritul? Kawabata, recunoscut drept marele scriitor al clar-obscurului, l-a lăsat pe cititor să-și ofere singur un răspuns.

Yasunari Kawabata este primul scriitor japonez care a primit Premiul Nobel pentru literatura, in 1968. Vechiul oras imperial, capodopera lui Kawabata, a fost ecranizat in 1963 de Noboru Nakamura si in 1980 de Kon Ichikawa.

Lacul este povestea unei obsesii. Ginpei pare să fugă de o crimă nemărturisită, însă în mintea lui planurile temporale se amestecă, iar femeile din prezent se confundă cu cele întâlnite în trecut. Cititorul rătăcește alături de personaj într-un univers al incertitudinilor, într-o lume ostilă. Empatia pe care o provoacă Ginpei-călăuza devine aproape o complicitate: lectura se transformă în pândă înfrigurată, în privire iscoditoare, în urmărire. Dar, dacă protagonistul caută doar frumusețea în ipostazierea feminină și o admiră pasiv de la distanță, de care parte a liniei dintre bine și rău se află faptele sale?