Carte

Tsukiko is in her late 30s and living alone when one night she happens to meet one of her former high school teachers, 'Sensei', in a bar. He is at least thirty years her senior, retired and, she presumes, a widower. After this initial encounter, the pair continue to meet occasionally to share food and drink sake, and as the seasons pass - from spring cherry blossom to autumnal mushrooms - Tsukiko and Sensei come to develop a hesitant intimacy which tilts awkwardly and poignantly into love. Perfectly constructed, funny, and moving, Strange Weather in Tokyo is a tale of modern Japan and old-fashioned romance.

Among the jumble of paperweights, plates, typewriters and general bric-a-brac in Mr Nakano's thrift store, there are treasures to be found. Each piece carries its own story of love and loss - or so it seems to Hitomi, when she takes a job there working behind the till. Nor are her fellow employees any less curious or weatherworn than the items they sell. There's the store's owner, Mr Nakano, an enigmatic ladies' man with several ex-wives; Sakiko, his sensuous, unreadable lover; his sister, Masayo, an artist whose free-spirited creations mask hidden sorrows. And finally there's Hitomi's fellow employee, Takeo, whose abrupt and taciturn manner Hitomi finds, to her consternation, increasingly disarming. A beguiling story of love found amid odds and ends, The Nakano Thrift Shop is a heart-warming and utterly charming novel from one of Japan's most celebrated contemporary novelists.

Cele zece iubiri ale lui Nishino capteaza deopotriva unde secrete ale obiectelor, ale naturii si, in stilul bine-cunoscut al lui Hiromi Kawakami, dincolo de simplitatea naratiunii, te face sa simti un parfum si un freamat care dureaza.

Zen: Cele mai frumoase scrieri adunate de Paul Reps și Nyogen Senzaki a devenit încă din 1957, anul în care a apărut prima dată, călăuza unei generații întregi.

Roman finalist al Man Asian Literary Prize 2012.

Un roman de o forta extraordinara, care ilustreaza, fara indoiala, mostenirea marilor prozatori moderni ai Japoniei.” (La Vanguardia)

Japonezii timpurilor revolute si-au incropit o credinta intemeiata pe existenta elementelor sacre definite printr‑o dimensiune conceptuala situata intre naivitatea necunoasterii abstractizarilor sofisticate si imaginatia fecunda a omului receptiv si sensibil la glasul naturii, la valorile viului manifestat pretutindeni, oriunde, pe acest pamant. Sacralitatea identificata de japonezi intr-o asemenea forma, in acele vremuri indepartate, a fost considerata de unii ca expresie a religiei lor autohtone in nuce, de altii ca o simpla credinta, ca o etica aproximativa, ca o filosofie elementara, etc. Tarziu, dupa secole, viziunea inceputurilor, satisfacatoare pentru un timp, dupa niste pasi de "maturizare", a capatat si o denumire: shintō, "calea zeilor". Japonezii si‑au desemnat intotdeauna zeitatile prin cuvantul kami. Desi noi traducem notiunea kami prin "zei" sau "divinitati", pentru japonezi ea inseamna "cei aflati intr‑o pozitie superioara", "cei de deasupra", asadar departe de ideea ca acei kami ar fi niste zei nemuritori, atotputernici, cum apar ei la alte popoare. In consecinta, conceptual si doctrinar, gandirea religioasa a japonezilor nu s-a dovedit echivalenta cu a altor religii in care fapturile sacre, zeitatile, erau uneori creatoare de lumi si de fiinte, alteori distrugatoare de universuri, fara ca oamenii sa poata interveni cu eficacitate. In shintō,intreomsizeitate se intampla un dialog permanent ca intre egali, o comunicare cu rol terapeutic major pentru faptura profana. Pentru japonezii din trecut, dar partial si pentru cei de astazi, a rezultat o conduita cu totul caracteristica lor, ghidata de exigentele spirituale ale shintō‑ului. Religia shintō s‑a fondat si s‑a implinit in spiritualitatea nipona bazandu‑se nu pe o doctrina propriu zisa, ci pe un sistem de valori care circula ca un fluid principal in constiintele oamenilor pentru a se inchega in cele din urma in niste traditii de cult religios concepute in asa fel incat sa‑l tina pe om cat mai aproape de mediul sau natural. Pe acest fundament s‑a asezat si comportamentul religios din shintō, iar aceasta religie ii ordoneaza japonezului existenta sub toate aspectele cu moderatie si continuitate, fara alunecarea spre misticism, excese ori tentatii de prozelitism. Paginile care urmeaza schiteaza evolutia istorica si devenirea religiei shintō. Sunt trecute in revista elementele doctrinare, ceremonialul adecvat, spatiul de desfasurare si de oficiere a ritualurilor, sarbatorile si ecourile shintō‑ului in cultura, dar si multe alte notiuni care urmaresc sa rotunjeasca imaginea religiei autohtone a japonezilor. Octavian Simu