Carte

Prin povestirile ciclului Hanshichi torimonocho (Cazurile misterioase ale lui Hanshichi), publicate între anii 1917 și 1937, Kido Okamoto inaugurează genul polițist în literatura niponă. De altminteri, scriitorul este considerat un Arthur Conan Doyle al Japoniei, inventând un personaj emblematic, pe inspectorul Hanshichi, care rezolvă aparent fără efort cazurile cele mai complicate și enigmatice. La senectute, jovialul inspector rememorează nostalgic anchetele, iar relatarea întâmplărilor trecute este un prilej de evocare plină de culoare a capitalei Edo și a Japoniei din timpul shogunatului Tokugawa.

Scrise aproximativ între 1330 și 1332, cele 243 de scurte eseuri din Tsurezuregusa (însemnări din ceasuri de zăbavă) ale călugărului budist Kenkou reprezintă una dintre cele mai studiate și admirate lucrări ale literaturii japoneze medievale.

„însemnări din ceasuri de zăbavă este o lucrare cu relevanță atemporală, un splendid exemplu al stilului meditativ japonez. Caracterul trecător al tuturor lucrurilor, nesfârșitul ciclu al nașterii, creșterii, bolii și morții, care e urmată de o nouă naștere, zădărnicia realizărilor și bunurilor lumești – toate acestea sunt credințe tipic budiste, prezentate în <i>însemnări din ceasuri de zăbavă</i> cu o prospețime care stârnește admirație. Kenkou a exprimat cel mai tipic japonez principiu estetic: frumusețea este legată indisolubil de caracterul ei pieritor. A scris: «De-ar fi ca omul să nu piară ca roua din Adashino, să nu se destrame ca fumul peste Toribeyama, ci să dăinuiască veșnic în lume, lucrurile și-ar pierde puterea de a ne emoționa! Cel mai prețios lucru în viață este nesiguranța ei».“ (Donald KEENE)

„O carte încântătoare, care a servit drept model stilului și gustului japonez începând cu secolul al XVII-lea. Aceste schițe ca niște camee reflectă importanța lucrurilor mărunte, efemere, și fiecare eseu este Kenkō însuși.“ (The Asian Student)