Literatură japoneză în limba română

Traducere și note de Andreea Sion Roman-cult, apărut inițial în foileton în revista Shukan Playboy, în 1968, Viață de vânzare a fost relansat în 2015, în timpul evenimentelor dedicate împlinirii a 90 de ani de la nașterea lui Yukio Mishima. Noua ediție, publicată în volum, a cunoscut un mare succes, în nici două luni ajungând pe primul loc în topurile vânzărilor de carte, iar în ianuarie 2018 postul de televiziune BS Japan a început difuzarea unui serial inspirat de roman. În colecția „Raftul Denisei“ apare prima traducere din lume a acestei capodopere recent redescoperite. Într-o bună zi, tânărul Hanio are o halucinație care-l afectează atât de puternic, încât se hotărăște să-și pună capăt zilelor. Tentativa sa de sinucidere eșuează, de aceea caută altă cale pentru a-și atinge scopul: publică un anunț în ziar, oferindu-și viața spre vânzare oricui ar avea nevoie de ea. Clienții nu întârzie să apară, transformându-l pe Hanio în eroul unor aventuri ieșite din comun, de multe ori la limita fantasticului.

Cai în galop este cel de-al doilea volum al tetralogiei Marea fertilității.

Traducere de Flavius Florea Acest elegant roman istoric al lui Ken’ichi Yamamoto îmbina un talent literar impresionant cu o intriga clasica. Sub pretextul seppuku-ului marelui maestru de ceai Sen no Rikyu din februarie 1591, ordonat de catre Toyotomi Hideyoshi (1536-1598), scriitorul reuseste o compozitie savanta si atractiva. Nascut în 1956, el se înscrie, într-o maniera proprie, în continuitatea unor mari contemporani ai literaturii, precum Yasushi Inoue (Maestrul de ceai), sau ai cinematografului, precum Kei Kumai (Moartea unui maestru de ceai, 1989). Cu multa abilitate, textul trece de la un personaj la altul, mentinîndu-se în sfera ceremoniei ceaiului si oferindu-si misterul mai mult simtirii decât întelegerii. Dincolo de reconstituirea vechii Japonii, cititorul va putea aprecia personajele feminine, cronologia fluida, alternanta între lentoare aeriana si intensitate.“

Sub masca imperturbabilă a chipului delicat, Etsuko este un personaj tragic, fascinant. Se avântă orbeşte spre Saburō, fără să-i pese că nesocoteşte tabuul social (ea e o văduvă de familie bună, el – un grădinar de la ţară), tabuul vârstei (Saburō e mai tânăr decât ea), tabuul specific japonez al exhibării sentimentelor (Etsuko face gesturi necugetate, care o trădează). Asemenea Medeei, ea distruge totul pentru o iubire care nu îi poate aduce decât suferinţă şi dezonoare. Admirabil în redarea senzaţiilor şi intens în construirea suspansului psihologic, romanul este un triumf al erotismului, spaimei şi compasiunii. Romanul Sete de iubire a fost ecranizat în 1967, în regia lui Koreyoshi Kurahara, cu Ruriko Asaoka în rolul principal.