Literatură japoneză în limba română

Traducere și note de Andreea Sion Roman-cult, apărut inițial în foileton în revista Shukan Playboy, în 1968, Viață de vânzare a fost relansat în 2015, în timpul evenimentelor dedicate împlinirii a 90 de ani de la nașterea lui Yukio Mishima. Noua ediție, publicată în volum, a cunoscut un mare succes, în nici două luni ajungând pe primul loc în topurile vânzărilor de carte, iar în ianuarie 2018 postul de televiziune BS Japan a început difuzarea unui serial inspirat de roman. În colecția „Raftul Denisei“ apare prima traducere din lume a acestei capodopere recent redescoperite. Într-o bună zi, tânărul Hanio are o halucinație care-l afectează atât de puternic, încât se hotărăște să-și pună capăt zilelor. Tentativa sa de sinucidere eșuează, de aceea caută altă cale pentru a-și atinge scopul: publică un anunț în ziar, oferindu-și viața spre vânzare oricui ar avea nevoie de ea. Clienții nu întârzie să apară, transformându-l pe Hanio în eroul unor aventuri ieșite din comun, de multe ori la limita fantasticului.

Cai în galop este cel de-al doilea volum al tetralogiei Marea fertilității.

Prin Confesiunile unei masti (1949), publicul japonez descopera resursele literare ale romanului scris la persoana intai, iar europenii descopera un mare scriitor japonez.

Inspirat din fapte reale, romanul Puntea viselor surprinde Japonia anilor 1870 ’ o epoca in plina schimbare, cand, dupa razboiul civil, civilizatia occidentala incepe sa patrunda in cultura traditionala, testandu-i astfel limitele, deschiderea si reticenta fata de nou atat la nivel vestimentar, culinar, cat si al obiceiurilor. Este momentul in care, dupa ce au fost invinse fortele shogunului, generalul Kitaoka, dezamagit de noul regim, va pune la cale o rascoala. Pe acest fundal tulbure se va contura frumoasa poveste de dragoste, aparent imposibila, dintre Taka si Nobu.

Sub masca imperturbabilă a chipului delicat, Etsuko este un personaj tragic, fascinant. Se avântă orbeşte spre Saburō, fără să-i pese că nesocoteşte tabuul social (ea e o văduvă de familie bună, el – un grădinar de la ţară), tabuul vârstei (Saburō e mai tânăr decât ea), tabuul specific japonez al exhibării sentimentelor (Etsuko face gesturi necugetate, care o trădează). Asemenea Medeei, ea distruge totul pentru o iubire care nu îi poate aduce decât suferinţă şi dezonoare. Admirabil în redarea senzaţiilor şi intens în construirea suspansului psihologic, romanul este un triumf al erotismului, spaimei şi compasiunii. Romanul Sete de iubire a fost ecranizat în 1967, în regia lui Koreyoshi Kurahara, cu Ruriko Asaoka în rolul principal.

Yukio Mishima a scris aceasta fascinanta carte in august 1967, cu trei ani inainte de dramatica sa sinucidere in Tokyo la sediul Fortelor de Autoaparare.

Considerat unul dintre cele mai bune romane ale lui Yukio Mishima, Dupa banchet se remarca prin patrunzatoarea explorare a caracterului omenesc si prin atenta observatie realista.

Traducere de Diana Tihan În urmă cu o mie de ani, când curtea imperială a Japoniei atingea apogeul dezvoltării culturale şi artistice, Shikibu Murasaki scria Povestea Prinţului Genji, primul roman al lumii, care avea să devină o capodoperă a literaturii nipone şi universale. Povestea doamnei Murasaki, o adevărată „arheologie literară", rafinată şi bogată în detalii, care recreează atmosfera strălucitei perioade Heian şi conturează cu fineţe profilul unei scriitoare celebre, dar misterioase, este un roman construit pe o documen-taţie laborioasă de către Liza Dalby – singura străină ajunsă gheişă în Ţara Soarelui Răsare. Shikibu Murasaki este o femeie inteligentă, cu o viaţă interioară complexă, pe măsura întâmplărilor tumultuoase care o poartă din capitala Kyōto prin sate izolate de munte, unde timpul se scurge sacru între flori de cireş şi lanuri de orez şi înapoi în capitală, la curtea imperială, dominată de complicate intrigi politice. Pe fundalul unei perioade de referinţă din trecutul Japoniei, readusă magistral la viaţă prin ritualuri poetice, gesturi ceremonioase şi costume de epocă strălucitoare, povestea reală a doamnei Murasaki şi povestea fictivă a Prinţului Genji se întrepătrund într-un roman care devine povestea unui proces de creaţie literară, povestea unei poveşti.